Cancerul mamar

Afecțiunea de cancer mamar este o afecțiune oncologică gravă a cărui tratament a fost adesea asociat cu pierderea sânului sau a ambilor sâni. Vestea bună este că astăzi, cancerul mamar poate fi depistat în stadii precoce. Descoperit la timp este o afecțiune tratabilă, cu prognostic favorabil pe termen lung.

Denumit și boala secolului, cancerul reprezintă un grup de afecțiuni care afectează organismul, la nivel celular. Există peste 200 de tipuri de cancer, dar, cea mai frecventă, în cazul femeilor, este cancerul mamar, mai exact, cel localizat la nivelul sânului.

Din cauza impactului major pe care-l are asupra sănătății și vieții femeilor, este importantă cunoașterea detaliilor care definesc această boală: ce reprezintă, care sunt cauzele și factorii de risc, prin ce metode poate fi depistată și tratată.

Cum începe cancerul?

În anii 1950 au fost făcute progrese majore în ceea ce privește înțelegerea acestui proces, odată cu descoperirea acidului dezoxiribonucleic (ADN) și cu apariția biologiei moleculare. De atunci, noi tehnologii performante pentru studierea ADN-ului și a genelor au dus la descoperiri fundamentale ți la înțelegerea biologiei cancerului.

Toate formele de cancer implică funcționarea defectuoasă a genelor care controlează creșterea și diviziunea celulelor. Ordinea moleculelor din fiecare genă precizează instrucțiuni pentru producerea proteinelor care desfășoară activitățile unei celule. Când această ordine este modificată, are loc o precizare genetică greșită, care poate provoca probleme. Aceste erori se mai numesc mutații și pot avea ca urmare  fie pierderea unei importante funcții regulatoare a celulei fie dobândirea unei funcții anormale.

În timp, pe măsură ce au loc din ce în ce mai multe diviziuni celulare, șansa de producere a erorilor crește. Deși există gene care controlează diviziunea ordonată a celulelor și gene care verifică apariția erorilor, și acestea din urmă pot fi afectate, permițând acestora să transmită mai departe defecte genetice. De fapt, transformarea dintr-o celulă normală într-o celulă canceroasă mai multe alterări genetice și suprapuse.

• Genele supresoare de tumori. Acestea răspund de limitarea creșterii celulei. Ele pot încetini diviziunea celulară, pot accelera moartea programată a celulei și pot repara ADN-ul acesteia. Mutațiile pot face însă ca aceste funcții să devină inactive, permițându-le astfel, celulei și descendenților ei să se dividă rapid și să crească într-o manieră necontrolată. Defectele genetice se pot transmite dintr-o generație în alta sau pot fi dezvoltate de-a lungul vieții.
• Oncogene. Sunt gene care stimulează, în mod normal, diviziunea celulară, însă într-un mod corect, regulat. Când aceste gene devin anormal de active, ele permit înmulțirea excesivă a celulelor.
• Gene reparatoare de ADN. Atunci când ADN-ul este duplicat, aceasta fiind o diviziunea normală a celulelor – se pot produce erori. Există un aparat complex, cunoscut sub denumirea de sistem de reparare a ADN-ului, care are menirea să detecteze și să repare aceste erori. Este mai probabil ca indivizii care moștenesc defecte ale acestui sistem de reparare să dezvolte anumite forme de cancer, precum cancerul de colon, cancer uterin sau ovarian.

Tipuri de cancer mamar

Cancerul mamar se manifestă printr-o tumoare canceroasă, adică de tip malign, care are ca punct de plecare țesuturile sânului, la nivel de lobuli (glande care produc laptele) sau în ducte (tubuli ce transportă laptele către mamelon).

Cancerul mamar sau cancerul la sân apare foarte rar înainte de 25 de ani, dar, devine frecvent după vârsta de 40 de ani. Cu preponderență, se manifestă după vârsta de 50 de ani. Această boală este specifică femeilor, deși, destul de rar, poate să apară și la bărbați.

Principalele tipuri de cancer de sân sunt:

Cancer mamar neinvaziv (in situ)

• Carcinomul ductal in situ (CDIS) reprezintă o leziune neivazivă, care nu a depășit membrana bazală, adică nu este canceroasă încă, dar care are potențialul de a evolua și a se transforma într-o formă invazivă de cancer de sân. În acest tip de boală, celulele canceroase sunt localizate în ductele din componența sânului și nu s-au răspândit, încă, la nivelul țesutului sănătos al acestuia.
• Carcinomul ductal este cel mai frecvent tip de neoplasm mamar. Uneori, cancerul poate începe să se dezvolte din lobulii mamari (cei care produc secreția lactată), acesta fiind denumit carcinom lobular. Carcinomul lobular in situ este o leziune premaligna, începând din 2019 nu mai este considerat carcinom neivaziv. Neoplazia lobulară caracterizează stadiul în care celulele care acoperă lobulii prezintă modificări, semn că există un risc crescut de apariție a cancerului, în viitor.

Cancer mamar invaziv

Cancerul mamar invaziv este forma de cancer a cărui evoluție a depășit din componența sânului (cancer de sân ductal invaziv) sau ale lobulilor (cancer de sân lobular invaziv).

Carcinomul ductal invaziv

Dacă se constată că unele celule canceroase s-au răspândit în țesuturile din jur, înseamnă că formațiunea reprezintă deja un carcinom mamar invaziv. Cel mai frecvent tip de carcinom mamar este carcinomul ductal.

Carcinomul lobular invaziv

Carcinomul lobular invaziv reprezintă cancerul mamar ce afectează lobulii sânilor care produc lapte. În această situație, celulele care se separă de lob se răspândesc spre nodulii limfatici și către alte zone ale corpului. Carcinomul lobular invaziv nu se manifestă prin umflătură la nivelul sânului, ci printr-o schimbare de textură. La palpare, se simte o parte plină, groasă și diferită de restul țesutului mamar.

Cancer mamar metastatic

Cancerul de sân metastatic este atunci când cancerul s-a extins și în alte regiuni din organism, cum ar fi la nivelul oaselor, ficatului sau plămânilor. Tumorile care apar la distanță se numesc metastaze. Cancerul de sân metastatic nu se poate vindeca, însă, poate fi tratat.

Primele simptome de cancer mamar

În cele mai multe cazuri, boala debutează cu același simptom: apariția unui nodul sau a unei zone de țesut îngroșat la nivelul sânilor. Nu orice nodul care apare în zona pieptului este de natură canceroasă, dar, se impune o verificare imediată a caracteristicilor sale.

Simptomele unui cancer mamar în stadii avansate:

• modificări în dimensiune sau a formei sânului;
• umflături în sân;
• umflături în zona subrațului;
• deformarea pielii sânului (adâncituri, îngroșări de țesut);
• retracție de mamelon;
• secreție care este eliminată prin mamelon;
• erupții cutanate și iritații pe mamelon;
• îngroșarea sau înroșirea pielii în zona pieptului;
• durere persistentă la nivelul sânului;

Printre simptomele cancerului mamar în stadii avansate sunt și acelea care indică existența metastazelor. Un nodul sau o umflătură în regiunea axilei, a sternului sau a claviculei pot reprezenta simptome de metastaze ganglionare.

Durerea în cancerul de sân poate fi asociată cu un proces inflamator, iar senzația de durere la nivelul osului sau predispoziția la fracturi pot indica de asemenea prezența metastazelor osoase.

Factori de risc asociați cu dezvoltarea unui cancer mamar

Ca și în cazul altor boli, pentru cancerul mamar au fost identificați factori de risc, adică predispoziții și obiceiuri care cresc probabilitatea ca o persoană să aibă o formă a acestei maladii. Principalii factori de risc pentru cancer mamar sunt:

• genul – femeile prezintă un risc mult mai mare să dezvolte cancer de sân decât bărbații;
• vârsta – pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, crește riscul de cancer mamar;
• istoricul personal de cancer de sân – dacă o persoană a avut cancer de sân, prezintă un risc mărit să dezvolte această boală și la celălalt sân;
• istoricul familial – riscul de a face cancer de sân este mai mare la femeile care au avut cazuri în familie (mamă, soră, fiică);
• iradierea – expunerea prelungită la radiații, mai ales, a zonei pieptului, reprezintă un risc major de a dezvolta cancer de sân;
• menstruație timpurie, înainte de 12 ani, menopauză tardivă, după 55 de ani;
• sarcină geriatrică, lipsa gravidității;
• obezitate, consum abuziv de alcool.

Stadiile de cancer mamar

După diagnosticare, pacienta reia o serie de investigații medicale pentru determinarea stadiului bolii, în funcție de mărimea și agresivitatea tumorii și de localizarea la nivelul pieptului sau cu răspândire și către alte organe. Specialiștii în oncologie, ginecologie oncologică, radiologie-imagistică medicală și senologie imagistică stabilesc stadiul bolii, în funcție de rezultatele analizelor și investigațiilor medicale.

Stadiile cancerului de sân variază de la 0 la IV, unde stadiul 0 înseamnă că tumoarea nu este invazivă sau că se află localizată doar în glandele mamare, iar stadiul IV arată că boala s-a răspândit și în alte organe și țesuturi ale corpului:

Stadiu 0

Cancerul în stadiul zero, non-invaziv, denumit și carcinom in situ, este forma cea mai precoce a cancerului de sân, în care celulele canceroase nu s-au extins și la alte țesuturi.

Stadiu I

Stadiul I reprezintă stadiul incipient de cancer invaziv: tumora are maxim 2 cm, fără risc de extindere în afara sânului.

Stadiu II

În stadiul II, tumora are maxim 2 cm, dar a cuprins și ganglionii limfatici axilari, tumora are deja între 2 și 5 cm, cu sau fără extindere la ganglioni, ori tumora a depășit 5 cm, dar fără răspândire

Stadiu III

La stadiul III, tumora a depășit 5 cm și a cuprins mai mulți ganglioni care se unesc în formațiuni canceroase și trec spre piele, mușchi toracici, zonă axilară.

Stadiu IV

Stadiul IV este denumit cancer mamar metastatic și este extins la zone diferite din corp: ficat, plămâni, creier.

Diagnosticarea unui cancer mamar

În cele mai multe cazuri, cancerul mamar este diagnosticat după apariția simptomelor, iar boala este deja în stadiu avansat. Pentru că în perioada incipientă, nu sunt simptome, este necesar să fie aplicate periodic metodele de depistare precoce pentru cancerul de sân: consult chirurgical, recoltare de markeri tumorali specifici cancerului de sân, teste imagistice (ecografie mamară și/sau mamografie). Pentru o diagnosticare completă și corectă a cancerului mamar, este necesară efectuarea unor analize de specialitate complexe, cu ajutorul cărora medicii pot confirma prezența bolii și stadiul acesteia, și, dacă e cazul, pot recoamnda investigații medicale suplimentare.

Cele mai importante metode pentru diagnosticarea cancerului de sân sunt:

Mamografia în diagnosticul de cancer mamar

Mamografia reprezintă metoda principală de examinare a sânilor la femei pentru depistarea cancerului de sân. După împlinirea vârstei de 40 de ani, se recomandă efectuarea de mamografii anual, examinare care ar trebui să se programeze la câteva zile de la sfârșitul perioadei menstruale. Prin această metodă de screening, se detectează și se analizează microcalcificările, singurul semn de cancer mamar.

Ecografia mamară în diagnosticul de cancer mamar

Ecografia mamară reprezintă metoda de elecție pentru depistarea leziunilor la nivelul sânului cu structură fibroglandulară și este metoda de primă intenție pentru investigarea mamară la femeile tinere, înaintea vârstei de 40 ani. Ecografia mamară este recomandată în obiectivarea leziunilor depistate mamografic, are o specificitate crescută față de mamografie (pentru că poate face diferențieri de structură lichidă, respectiv solidă) și este indicată și pentru studiul limfonodulilor axilari.

IRM mamar în diagnosticul de cancer mamar

IRM-ul mamar reprezintă o investigație non-invazivă pentru caracterizarea formațiunilor nodulare mamare, care folosește undele magnetice pentru obținerea de imagini ale sânului. Acestea sunt, ulterior, combinate electronic, prin intermediul calculatorului, pentru a genera imagini detaliate ale țesutului mamar.

Biopsia în diagnosticul de cancer mamar

Biopsia constă în recoltarea unei probe de țesut mamar și testarea ei într-un laborator de anatomie patologică, pentru verificarea existenței celulelor canceroase. Se poate realiza și biopsia la nivelul ganglionilor limfatici de la nivelul axilelor, pentru a verifica dacă au fost sau nu afectați.

Tratamentul cancerului mamar

În urma stadializării cancerului mamar confirmat deja printr-o serie de analize amănunțite, echipa medicală multidisciplinară, întrunită sub forma unui tumor board, evaluează întregul tablou clinic al pacientei, astfel încât să identifice metoda optimă de tratament. Pentru un diagnostic cât mai precis și pentru un tratament personalizat, țintit, cu șanse de răspuns favorabil cât mai ridicate, se va parcurge un parcurs de diagnostic completat de o serie de investigații complexe.

Află când este recomandată terapia neoadjuvantă, de la Dr. Lucian Rușitoru.

Principalele tipuri de intervenții efectuate în scopul tratării unui cancer mamar sunt:

Lumpectomia

Prin intermediul lumpectomiei, sau intervenția de conservare a sânului, chirurgul îndepărtează tumora împreună cu o parte cât mai mică de țesut sănătos din jur, astfel încât să poată fi prezervată o parte cât mai mare din sân. De obicei, intervenția de acest fel este realizată în cazul unor tumori mici, depistate în stadiu incipient. Lumpectomia poate juca rol dublu: confirmarea unui diagnostic de cancer mamar, prin analizarea țesutului prelevat în timpul intervenției, sau ca primă linie de tratament.

Mastectomia

În cazul tumorilor de dimensiuni mai mari, sau în cazul în care în urma examinării amănunțite, medicul curant evaluează un risc crescut de răspândire, predispoziții genetice și antecedente familiale de cancer mamar, sau imposibilitatea de a efectua lumpectomia, se va impune intervenția de îndepărtare a sânului, sau mastectomie.

Află tot ce trebuie să știi despre mastectomie, de la Dr. Cristian Viișoreanu

Mastectomia poate fi de mai pute tipuri:

• Mastectomia radicală – este folosită rareori, în zilele noastre. Prin această intervenție, chirurgul îndepărtează o mare parte de țesut, inclusiv sânul, o parte din peretele mușchiului anterior al cavității toracice, toți ganglionii limfatici axilari, precum și surplusul de grăsime și piele.
• Mastectomia radicală modificată – presupune excizia întregului sân, inclusiv pielea, areola și mamelonul, precum și a unor ganglioni limfatici axilari. Se păstrează mușchii peretelui anterior al cavității toracice, păstrându-se astfel un contur mai normal al acestui perete ca în cazul mastectomiei radicale.
• Mastectomia simplă – implică îndepărtarea țesutului mamar, a pielii, a areolei și a mamelonului, dar și a ganglionilor limfatici. În general, această procedură este folosită atunci când ganglionii limfatici axilari nu trebuie îndepărtați, de exemplu, când în urma examinării unui ganglion limfatic santinelă nu s-a demonstrat prezența de celule canceroase.

Chirurgia de reconstrucție a sânului sau chirurgia onco-plastică în diagnosticul de cancer mamar

În urma intervenției de mastectomie, pacientele au posibilitatea de a-și reface aspectul modificat odată cu tratamentul chirurgical, prin operația de reconstrucție mamară.

Ce reprezintă reconstrucția sânului? Aflați totul de la Dr. Andreea Meruță

Operația reconstructivă poate necesita o durată mai lungă de recuperare față de o mastectomie simplă. În același timp, unele femei consideră operația de reconstrucție mai ușor de tolerat decât o mastectomie neurmată de reconstrucție, deoarece rămân cu satisfacția unui aspect îmbunătățit.

Tipuri de reconstrucție mamară în diagnosticul de cancer mamar

• Reconstrucția mamară cu implanturi;
• Reconstrucția mamară cu țesut propriu, numită operație de grefă (autologă) cu lambou.

O altă metodă de reconstrucție mamară, deosebită, este reconstrucția mamară prin tehnica pre-pectorală, o alternativă inovatoare, minim – invazivă a reconstrucției de sân cu implant.

Știai că sânul poate fi reconstruit din țesut propriu? Află cum, de la Dr. Andreea Meruță

Această intervenție a fost efectuată pentru prima dată în România la Institutul Sânului, de către Dr. Andreea Meruță, medic specialist Chirurgie plastică.

Noua metodă oferă pacientelor rezultate superioare, o traumă post-operatorie mult diminuată, perioadă redusă de recuperare, mobilitate crescută și rezultate estetice mai naturale.

Radioterapia în tratamentul diagnosticului de cancer mamar

Radioterapia este un tratament adjuvant în cazul cancerului de sân, ce acționează prin radiații ionizante, cu scopul de a elimina celulele canceroase. Radioterapia poate constitui baza tratamentului pentru cancer mamar sau poate completa celelalte tratamente (chirurgie conservatoare, mastectomie). Acesta are efect inclusiv asupra peretelui toracic pentru cancerul mamar extins la ganglionii limfatici.

Terapia sistemică

Chimioterapia în tratamentul diagnosticului de cancer mamar

Este un tratament bazat pe administrarea unor medicamente și substanțe citostatice, cu rol de micșorare și distrugere a formațiunilor canceroase. Ea poate fi utilizată și înaintea intervenției chirurgicale, atunci când o tumoră trebuie micșorată, fie post chirurgical, în cazul în care boala s-a răspândit în mai multe zone ale corpului.

Terapia hormonală în tratamentul diagnosticului de cancer mamar

Terapia hormonală sau terapia endocrină are rolul de blocare a efectelor hormonilor, destinată tratării formelor de cancer mamar la paciente cu receptori ER pozitivi sau care nu suportă tratamente mai agresive, precum chimioterapia. Terapia cu hormoni poate fi aplicată înainte sau după intervenția chirurgicală și vizează reducerea riscului de recidivă. Pentru cancere în stadii avansate, care deja s-au răspândit în corp, tratamentul endocrin poate să ajute la reducerea tumorii.

Terapie țintită pentru cancer mamar

În cadrul unor servicii medicale oncologice moderne, care utilizează tehnologii inovative, sunt disponibile terapii țintite (targeted therapy sau molecular therapy), care vizează aplicarea de tratamente specifice, create pentru a ataca anomaliile din interiorul celulelor canceroase. Terapia ţintită implică administrarea unor medicamente sau alte substanțe care să blocheze dezvoltarea și răspândirea cancerului de sân, prin interacțiune asupra markerilor celulari și în moleculele implicate în progresul celulelor canceroase.

Terapii de suport în tratamentul diagnosticului de cancer mamar

Consilierea psihologică

Cancerul mamar este o boală complicată și invazivă, așa că este mare nevoie de sprijin de specialitate din partea unui psiholog clinician, care să trateze efectele pe care le au afecțiunile oncologice asupra stării psihice, mentale și emoționale. Prin suport psihologic, atât pacienta cât și familia sa beneficiază de sprijin și strategii personalizate pentru a depăși tristețea, anxietatea, stresul, nevoia de izolare, depresia sau alterarea imaginii de sine.

Consiliere de nutriție

Tratamentele pentru cancerul mamar determină frecvent deficiențe nutritive și pierderi în greutate. De aceea, este necesară consiliere din partea unui medic specialist care poate reorienta pacienta către adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, care să susțină procesul de vindecare, printr-un plan alimentar personalizat.

Kinetoterapia și drenajul limfatic

În urma efectuării intervenției de mastectomie, este necesar imediat masajul de drenaj necesită drenaj limfatic, pentru eliminarea edemului format la nivelul membrul superior în urma înlăturării ganglionilor axilari.

Prevenția în cancer mamar

Controlul periodic prin metode de screening este cea mai eficientă metodă de prevenție a cancerului de sân. Depistarea cât mai precoce a afecțiunii și începerea rapidă a tratamentului sunt cele mai importante strategii pentru un prognostic favorabil.

O altă metodă este mastectomia profilactică, adică extirparea chirurgicală a unuia sau a ambilor sâni, în vederea reducerii riscului de cancer mamar. Acest procedeu este indicat pacientelor purtătoare ale unei mutații BRCA, celor care au un istoric familial puternic de cancer mamar, fără o mutație genetică cunoscută, celor cărora li s-a îndepărtat deja un sân din cauza cancerului.

Alte căi de reducere a riscului de apariție a cancerului mamar sunt menținerea unei greutăți corporale optime, un stil de viață sănătos, bazat pe o dietă bogată în legume, fructe și produse de origine animală cu un conținut scăzut de grăsimi și susținut de activități fizice regulate.

Prevenirea și depistarea precoce a unui cancer mamar înseamnă speranța la o durată de viață mai mare pentru 90% dintre femeile care sunt diagnosticate.

În prezent, este în plină desfășurare un plan european de combatere a cancerului, care sprijină eforturile statelor membre de a îmbunătăți controlul cancerului și îngrijirile acordate pacienților. Oficialii europeni spun că o persoană bolnavă de cancer mamar nu este singură, nu este exclusă, ci are dreptul la cel mai bun tratament.

Pe tot parcursul bolii, de la controale medicale periodice, diagnosticare, până la tratament și recuperare, este necesar suportul din partea comunității, pentru demararea unor campanii de conștientizare, asigurarea accesului la analize și teste pentru toate categoriile de pacienți.

În perioada de terapie și de recuperare, un grup de suport poate să ofere pacienților oncologici informații despre boală, să acorde suport moral, afectiv, chiar și financiar, pentru ca persoanele bolnave să treacă mai ușor peste problemele fizice, psihice și sociale pe care le implică o astfel de afecțiune.