Biopsia mamară (biopsia de sân)
Este un test de confirmare a unui diagnostic în patologia mamară. Această procedura constă în prelevarea unei mostre mici de țesut, dintr-o zonă suspecta a glandei mamare. Mostra este examinată ulterior la microscop și astfel se poate confirma sau infirma prezența
cancerului mamar. Acest test este singurul care poate determina cu certitudine dacă zona suspectată are
cancer (este malignă) sau nu
(este benignă). Acest examen este așadar singurul care se poate face pentru a se confirma un diagnostic inițial de cancer și se poate aplica inclusiv probelor obținute prin biopsie ganglionară (prelevate din zona ganglionilor axilari).
Cancerul mamar este tratabil cu un prognostic favorabil, atunci când este descoperit într-o fază precoce. Așadar, cu cât afecțiunea este identificată mai timpuriu cu atât mai bine. Pentru a fi diagnosticată și tratată corespunzător trebuie efectuate la timp toate investigațiile recomandate de medic. Una dintre aceste investigații este biopsia mamară. Orice decizie terapeutica este luată pe baza rezultatului histopatologic.
Confirmarea diagnosticului prin biopsie mamară
- Biopsia mamară are avantaje indiscutabile pentru pacient:
- ajută la obținerea unui diagnostic histopatologic sigur;
- antrenează riscuri minime;
- cicatrici minime;
- poate indica natura benignă sau malignă a unei formațiuni suspecte
- poate avea rezultate fals negative.
De câte tipuri este biopsia mamară?
Există 3 tipuri de biopsie mamară:
- Biopsia percutanată (percutană): este biopsia mamară care se efectuează sub ghidaj imagistic sau fara. Este o procedură care a devenit uzuală și care reprezintă un pas esențial în diagnosticarea și tratamentul aferent, necesar fiecărei situații în parte. Biopsia percutanată se face sub anestezie locală. Sunt respectate toate regulile de asepsie și antisepsie. Nu este necesară spitalizarea pentru această procedură.
- Biopsia chirurgicală: este, la rândul ei, de 2 feluri: incizională (în acest caz se recoltează un fragment mai mare de țesut) sau excizională (se recoltează în totalitate leziunea suspectă). Biopsia mamară chirurgicală se face numai în sala de operație, în urma unei sedări cu analgezice sau sub anestezie generală. Necesită internare 4-6 ore. De asemenea, pacienta poate solicita ea însăși realizarea unei biopsii chirurgicale.
- Biopsia stereotaxică: este de fapt o biopsie percutanată care se realizează cu ajutorul unui aparat care asigură orientarea tridimensională a acului de biopsie. Se poate realiza doar în centrele dotate cu o asemenea aparatură.
Biospia mamară cu ac fin
Biospia mamară cu ac fin este cel mai simplu tip de biopsie și este folosită cel mai frecvent pentru nodulii care nu pot fi simțiți la palpare.
Cum se realizează biopsia mamară cu ac fin?
Pentru această procedura, este nevoie ca pacienta să stea întinsă pe masă.. Este posibil să se folosească și un anestezic local. Fixând nodulul cu o mână, medicul își folosește cealaltă mână pentru a direcționa acul fin (ceva mai subțire decât cel folosite pentru prelevarea analizelor de sânge) în nodul. Acul este montat pe o seringă goală. Odată ajuns în nodul, este prelevată o probă de celule în seringă și acul este extras.
Această metodă rapidă și simplă poate face diferența între un chist și o masă solidă, evitând o biopsie mai invazivă.
În cazul unui chist, poate fi extras întreg lichidul din interiorul acestuia. Dacă fluidul este transparent și masa dispare, acesta este un semn că este vorba de un chist simplu. Posibilitatea unui cancer trebuie luată în calcul dacă lichidul conține urme de sânge și o parte din masă rămâne în continuare. În acest caz, lichidul este trimis la un laborator pentru a fi analizat.
În cazul unei mase solide, în timpul efectuării va fi simțită o rezistență la înaintarea acului și nu se va putea preleva lichid. Se va obține o probă de celule din mai multe locuri ale masei, în timp ce se continuă aspirația. Celulele colectate în seringă sunt întinse pe una sau mai multe lame și trimise la un laborator. Anatomopatologul, care studiază probele de țesut în vederea depistării unor semne de boală, va determina dacă există celule canceroase.
Dacă masa are o consistență dură la palpare, se poate folosi ecografia sau mamografia pentru a ghida acul în locul corect. În cazul ecografiei, se poate vizualiza acul pe monitorul ecografului. Când se folosește mamografia , procedura se numește biopsie stereotactică. De obicei, procedurile stereotactice se folosesc la biopsiile pe ac gros, dar uneori sunt folosite și la cele pe ac fin.
Biospia mamară cu ac gros
Biopsia pe ac gros se poate folosi în cazul unei mase vizibile la mamografie sau la ecografie sau care poate fi simțită la palpare. O biopsie cu ac gros folosește un ac mai mare decât în cazul biopsiei aspirative pe ac fin. Prin această procedură este extras un mic cilindru de masă, nu doar celule, oferindu-i anatomopatologului mai mult țesut de analizat. În majoritatea cazurilor, procedura este efectuată sub ghidaj imagistic.
Biopsia pe ac gros poate oferi un diagnostic definitiv în majoritatea cazurilor. Este adesea prima procedură folosită la evaluarea unui nou nodul sa a unei zone care ne interesează dintr-o mamografie. Biopsia chirurgicală deschisă este o procedură mai invazivă, deci capacitatea de a efectua o biopsie pe ac gros poate elimina necesitatea unei biopsii chirurgicale.
Pregătirea pentru biospia mamară cu ac gros
Este necesar să informați medicul dacă ați luat aspirină sau orice alt medicament anticoagulant , deoarece acestea pot să împiedice coagularea normală a sângelui în timpul procedurii, provocând o hemoragie puternică. În plus, este recomandat să nu folosiți deodorant, pudră de talc, loțiune sau parfum în ziua procedurii deoarece acestea pot interfera cu investigațiile imagistice.
Cum decurge biospia mamară cu ac gros
În cazul tuturor biopsiilor pe ac gros, locul înțepăturii este anesteziat cu anestezic local. Este posibil să fie efectuată și o mică incizie (0,3-0,6 cm) pentru a permite introducerea mai ușoară a acului de biopsie. De obicei, se iau mai multe probe de țesut, pentru a asigura o eșantionare adecvată. În general, femeile nu resimt prea mult disconfort în timpul procedurii. Țesutul excizat este analizat apoi de anatomopatolog.
Biospia mamară chirurgicală
În unele cazuri, cantitatea de țesut obținută printr-o biopsie pe ac nu este suficientă și trebuie efectuată o biopsie chirurgicală, sau masa suspectă este dimensiuni mici și palpabilă, iar medicul poate recomanda atât diagnosticarea, cât și îndepărtarea masei într-o singură procedură. În alte situații, se poate stabili că o leziune relativ importantă trebuie îndepărtată printr-o intervenție chirurgicală, indiferent de rezultatele biopsiei pe ac. De asemenea, biopsia chirurgicală poate fi folosită dacă locul anomaliei face dificil de folosit alte proceduri.
După cum sugerează și numele ei, biopsia chirurgicală presupune o mică intervenție, cu spitalizare de zi (veți pleca acasă în aceeași zi a internării).
Cele două tipuri de biopsii chirurgicale sunt – incizională și excizională
Prin biopsia chirurgicală incizională se îndepărtează o porțiune din masă pentru a fi examinată. Prin Biopsia chirurgicală excizională se îndepărtează toată masa și, în cazul în care celulele canceroase au fost îndepărtate, poate servi ca tratament, precum și ca procedură de diagnosticare. Aceasta se mai numește și lumpectomie sau excizie locală largă.
Pregătirea pentru biopsia mamară chirurgicală
De obicei, procedura este efectuată într-o sală de operații, sub anestezie locală, sau, în unele cazuri, sub anestezie generală. Medicul trebuie să știe dacă luați tratamente cu anticoagulante, inclusiv aspirină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau orice alte medicamente sau produse naturiste care afectează coagularea sângelui. Este posibil să vi se ceară să nu mâncați cu un anumit timp înainte de procedură.
Localizarea prin fir conductor
După o biopsie pe ac gros, medicul radiolog ar putea folosi o tehnică numită localizare prin fir conductor, pentru a trasa, pentru chirurg, drumul până la masa biopsiată. Aceasta se face de obicei imediat înainte de intervenția chirurgicală. Pentru această procedură, sunteți poziționată pentru o mamografie și masa în chestiune este localizată pe o grilă. Apoi este introdus în sân un ac cu un conductor atașat, , până la adâncimea care corespunde coordonatelor de pe grilă. Este posibil să vi se administreze ți un anestezic local înainte de procedură.
Vârful firului conductor este poziționat în masa respectivă sau poate trece prin ea. Sunt efectuate alte două imagini mamografice, pentru verificarea poziției firului conductor. Dacă este necesar, firul conductor poate fi ajustat. După stabilirea poziției corecte, acul este îndepărtat și firul conductor este lăsat pe loc. Un cârlig aflat la capătul firului conductor îl ține ancorat pe poziție. O imagine mamografică a firului conductor este trimisă în sala de operații.
Uneori, dacă ecografia poate oferi o imagine mai bună, un radiolog va folosi ultrasunetele în locul unei mamografii pentru a putea ghida introducerea firului conductor.
Biopsia mamară chirurgicală propriu-zisă
Odată toți pașii preliminari încheiați, chirurgul studiază atent imaginile diagnostice pentru a decide în privința celei mai bune metode chirurgicale. În timpul operației, acesta va încerca să îndepărteze întreaga porțiune tumorală, împreună cu firul conductor. Chirurgul poate trasa cu suturi muchiile țesutului îndepărtat (specimen), cu scopul de a orienta specimenul pentru anatomopatolog. De asemenea, marginile specimenului pot fi marcate, astfel încât, atunci când îl analizează, anatomopatologul să poată stabili dacă pe margini sunt celule canceroase.
Chirurgul poate cere radiografierea țesutului înainte ca acesta să ajungă la anatomopatolog, pentru a-l ajuta astfel să stabilească dacă toate calcificările sunt incluse în probă. Dacă pe margini sunt celule canceroase (margini pozitive), înseamnă că în sân a mai rămas cancer și trebuie îndepărtat mai mult țesut. Dacă marginile sunt curate (margini negative) este mai mare probabilitatea ca întregul cancer să fi fost îndepărtat. Uneori, doar prin îndepărtarea integrală a sânului mastectomie) poate fi excizată toată zona de țesut anormal.
Riscuri și măsuri de îngrijire imediată
Riscurile biopsiei chirurgicale sunt asemănătoare celor asociate oricărei intervenții chirurgicale minore și includ hemoragia, infecția și echimozele în jurul locului biopsiat. Se recomandă ca restul zilei să vă relaxați și să faceți repaus, iar următoarele 5-6 zile să evitați activitățile care vă pot produce disconfort.
Puteți face duș sau baie după îndepărtarea pansamentului. Acesta este îndepărtat, de obicei, în cursul unei alte vizite medicale programate . În primele câteva zile este de așteptat să se producă un drenaj minim la locul inciziei. Un mic tampon de tifon introdus în interiorul sutienului ajută de asemenea la absorbția lichidului drenat. Un sutien poate asigura, de asemenea, susținerea inciziei. Contactați medicul dacă aveți simptome de infecție, precum scurgerea unui lichid mirositor, edem accentuat, înroșire sau sensibilitate la locul inciziei, febră.
Biopsia mamară prin vacuum
Biopsia prin vacuum este cea mai avansată metodă de biopsie cu ac. Aceasta constă în prelevarea unor mostre de țesut mamar care prezintă suspiciuni de cancer, pentru a fi examinată. După ce este poziționat în zona dorită, mostrele tisulare sunt aspirate prin vacuum într-un recipient atașat, fără ca acul să fie îndepărtat de la locul recoltării. Avantajul acestei metode este rapiditatea intervenției și confortul sporit al pacientei, aceasta nemaifiind supusă unor puncții repetate.
Ce este harponarea?
Harponarea este o metodă invazivă care se aseamănă cu biopsia percutanată. În timpul acestei proceduri, medicul introduce în sân, la nivelul zonei care trebuie excizate, un fir metalic subțire (asemănător unui harpon, de aici denumirea) pentru a marca zona care trebuie supusă biopsiei. Este o procedură foarte utilă mai ales în cazul femeilor cu sâni voluminoși si tumori foarte mici sau pentru focare de microcalcificari suspecte. După această procedură, pacienta ajunge la chirurgie pentru a se efectua biopsia propriu-zisă.
Medicul specialist alege, recomandă tipul de biopsie, în funcție de mai mulți factori precum:
- localizarea, mărimea și forma structurii;
- tipul formațiunii suspecte: chist, tumoare, calcifiere;
- gradul de suspiciune a unui cancer;
- numărul formațiunilor tumorale suspecte;
- antecedentele pacientei;
- experiența medicului;
- accesibilitatea tumorii.
Tipul de biopsie ales trebuie să fie modalitatea cea mai sigură și mai puțin stresantă pentru pacientă și trebuie să aibă acordul acesteia. De asemenea, materialul prelevat trebuie să fie suficient și de bună calitate pentru un examen histopatologic
Când este recomandată biopsia mamară?
În general, orice afecțiune mamară care este detectată imagistic sau la controlul clinic și care ridică suspiciuni, trebuie investigată printr-o biopsie. Cu alte cuvinte, o biopsie mamară este indicată atunci când examenul clinic sau investigațiile imagistice au identificat o leziune a sânului care ar putea fi cancer. O examinare imagistică poate oferi imaginea unei leziuni/formațiune tumorală, dar nu poate indica cu certitudine dacă leziunea depistată este de origine canceroasă. Pentru asta este nevoie de un examen histopatologic care se face din țesutul recoltat prin biopsie. Trebuie menționat că biopsia mamară poate fi recomandată atât femeilor cât și bărbaților.
Medicul specialist trebuie consultat în următoarele situații:
- dacă apare o durere sau o inflamație la nivelul sânului;
- dacă apar modificări la nivelul sânului, în ceea ce privește forma sau volumul sânului;
- dacă apare o roșeață la nivelul sânului;
- dacă intervine o retracție a mamelonului sau o scurgere la nivelul acestuia.
Ce informații putem obține prin intermediul biopsiei mamare?
O biopsie mamară este foarte importantă în anumite situații:
- oferă informații privind natura benignă sau malignă a tumorii;
- oferă certitudinea relativa a unui diagnostic de cancer mamar;
- se poate face în cazul tuturor formațiunilor suspecte, fie tumori consistente, fie în cazul celor care au numai câțiva milimetri;
- necesită anestezie generală de scurtă durată sau anestezie locală;
- nu necesită spitalizare;
- durează în jur de 30 de minute.
De reținut!
Biopsia mamară se realizează atunci când examenele clinice și imagistice ridica suspiciunea de un cancer mamar, dar medicul are nevoie de certitudine pentru a putea începe tratamentul adecvat (chimioterapie, terapie chirurgicală, tratament hormonal, terapie psihologică).
Întrebări frecvente despre biopsia mamară
- Cine recomandă biopsia mamară? – Biopsia mamară poate fi recomandată de un medic oncolog, imagist sau chirurg, în urma examenului clinic al sânilor și a unei investigații imagistice
- Cine realizează biopsia mamară – Biopsia mamară este efectuată de obicei de către chirurg sau radiolog și interpretata histopatologic de către un anatomopatolog. Medicul specialist chirurg sau radiolog realizează tipul de biopsie recomandat: cu ac fin, cu ac gros, biopsie asistată prin vacuum, stereotaxie, biopsie sub ghidaj ecografic. Anatomopatologul este cel care analizează țesutul prelevat de chirurg sau radiolog. Este cel care spune care este natura tumorii: malignă sau benignă
- În cât timp primesc rezultatul unei biopsii mamare? – O altă întrebare des pusă este aceasta: în cât timp este gata rezultatul la biopsie? Rezultatul în urma acestei puncții se eliberează în 5-10 zile; în cazul unor tumori maligne fragmentele recoltate sunt supuse și unor teste imunohistochimice, așadar rezultatul poate dura mai mult timp, intervalul estimat până la primirea rezultatului poate ajunge și la 20 de zile.
- Poate o biopsie mamară să agraveze boala? – Desigur, NU. Biopsia mamară este un examen care se face în ideea de a avea un diagnostic corect, pentru a se putea stabili cea mai bună schemă de tratament. Tocmai de aceea se recomandă prezentarea la medic de îndată ce sunt descoperite semne îngrijorătoare (dureri persistente, modificări aparente, inflamații, scurgeri). Orice formă avansată de boală presupune un pronostic nefavorabil. Așadar biopsia nu împrăștie cancerul.
Avantajele biopsiei mamare
Identificarea și tratarea în stadii incipiente a cancerului de sân înseamnă mai multe șanse pentru ca pacienta să ducă o viață sănătoasă. Durata supraviețuirii depinde însă foarte mult de precocitatea instituirii unui tratament adecvat. Biopsia mamară este o metodă de diagnosticare a cancerului mamar. Prin intermediul acestei proceduri se poate spune care este natura formațiunii suspecte
Foarte important este și aspectul psihologic. Dacă pacienta realizează că prezintă o formațiune suspectă, prin palpare directă, în mod evident se îngrijorează. Incertitudinea, în foarte multe cazuri, este mai rea decât certitudinea unei afecțiuni. Un diagnostic, chiar și unul negativ dar stabilit în starea incipientă a bolii, poate ajuta mai mult. Pacienta are un diagnostic, are o soluție de tratament, efectul este benefic asupra fizicului și psihicului pacientei.
Pregătirea pentru biopsia mamară
Medicul este cel care explică pacientei procedura și care sunt riscurile acesteia, dacă acestea există. Este posibil ca în prealabil medicul să se informeze cu privire la istoricul medical al pacientei (afecțiuni neurologice, metabolice). Este important ca medicul să știe dacă pacienta urmează tratamente cu medicamente anticoagulante. De asemenea, este important ca în prealabil eventualele leziuni inflamatorii sau infecțioase din regiunea care urmează să fie supusă biopsiei să fie tratate și sunt obligatorii măsurile de respectare a asepsiei.
Riscurile biopsiei mamare
Biopsia în sine nu este periculoasă. Se realizează cu anestezie locală sau generală, în funcție de tipul de biopsie ales. Pot apărea dureri locale, hematom, echimoză, tumefacție. În unele situații, mai ales în cazul biopsiei chirurgicale, pot apărea dureri, infecții, hemoragii sau poate să rămână o cicatrice. Cele mai mici riscuri le prezintă biopsia percutanată.
Cel mai mare risc al biopsiei mamare este să nu identifice celulele canceroase, adică să aibă rezultat fals negativ, deși tumora de sân este sugestiva pentru cancer. Riscul acesta este mai crescut în cazul biopsiei percutanate. Există și o explicație pentru astfel de cazuri: prelevarea se face dintr-o zonă în care nu există celule canceroase sau din zone cu necroza tumorala. În astfel de cazuri, se recomandă schimbarea metodei de biopsiere.
Este important ca pacienta să aibă la ea investigațiile realizate până la acel moment (mamografii, ecografii, analize). În cazul internării se poate solicita pacientei dovada asigurărilor de sănătate, talonul de pensie sau carnetul de sănătate.
Recomandări după realizarea unei biopsii
- Procedura durează în jur de 30 minute.
- Pacienta trebuie să evite efortul fizic pentru cel puțin următoarele 24 de ore.
- Pacienta trebuie să poarte un bandaj elastic compresiv în jurul bustului.
- În cazul durerilor, se pot administra calmante recomandate de medic.
- Înainte de realizarea acestei investigații nu se iau tratamente anticoagulante sau antiagregante 3-4 zile (aspirină, aspenter, heparină).