Elastografia mamară

Elastografia mamară

Elastografia mamară numită și sonoelastografie este o procedură non-invazivă, neiradiantă, nedureroasă folosită în diagnosticul patologiei mamare.

Elastografia este o procedură care permite vizualizarea proprietăților elastice ale țesutului glandei mamare, prin intermediul ultrasunetelor. Tehnica ce stă la baza acestei proceduri este foarte simplă, se bazează pe faptul că țesutul tumoral are o consistență mai dură, ceea ce înseamnă că se vede altfel sub efectul ultrasunetelor. Prin comparație, formațiunile benigne sunt mai dure decât țesutul glandular sănătos, dar mai moi în comparație cu formațiunea tumorală.

Ce informații putem obține prin intermediul investigației de elastografie mamară?

Cea mai importantă informație care se poate obține prin intermediul sonoelastografiei este legată de natura leziunii de care ne ocupăm: benignă sau malignă. În baza acestei proceduri, medicul specialist poate avea confirmarea sau infirmarea diagnosticului inițial și poate stabili pașii de urmat mai departe.

Care este rolul investigației de elastografie mamară?

Elastografia sau sonoelastografia are mai multe avantaje:

  • reprezintă o procedură esențială pentru diagnosticul diferențial între un nodul mamar benign și un nodul mamar malign. Diferențiază ultrasonografic leziunile de graniță: cele care sunt cel mai probabil benigne de cele care sunt mai probabil maligne. Cu cât duritatea leziunii este mai mare cu atât gradul de malignitate este mai mare.
  • poate fi efectuată oricând, indiferent de perioada ciclului menstrual.
  • rezultatul acestei investigații se eliberează pe loc.
  • ajută la stabilirea cazurilor în care este cu adevărat nevoie de biopsie mamară.
  • identifică proprietățile leziunilor care au sub 1 cm.

Mai concret, elastografia mamară permite 2 tipuri de evaluări:

  • calitative: rezultatul apare ca o hartă colorată care evidențiază în culori diferitele tipuri de duritate.
  • cantitative: se realizează astfel o analiză comparativă a formațiunilor nodulare și a țesutului glandular din jur.

 Când se recomandă elastografia mamară?

Elastografia mamară este recomandată de medicul specialist dacă el consideră că are nevoie de mai multe informații pentru a stabili un diagnostic corect. În cele mai multe cazuri, procedura este suficientă, dar în altele se completează cu biopsia mamară. Desigur, medicul realizează și un consult medical în timpul căruia află care este istoricul medical al pacientei.

Care este diferența între ecografie și elastografia mamară?

Elastografia mamară este o ecografie mamară mai specială, în sensul că această procedură indică duritatea unui nodul mamar, iar medicul specialist are nevoie de această informație pentru a face eventual recomandarea pentru o biopsie mamară și de asemenea pentru confirmarea unui diagnostic inițial. Elastografia se poate face în timpul unei ecografii obișnuite, dar este nevoie de un aparat dotat cu un modul special. Procedura durează câteva minute și nu are efecte secundare asupra pacientei.

Dacă există un nodul și dacă acesta are o consistență dură, în comparație cu țesutul din jur, el este reprezentat printr-o scală de culori, în funcție de duritate

Important de reținut!

  • Elastografia NU înlocuiește ecografia mamară sau mamografia, ci le completează, ajutând la diferențierea unei structuri benigne de una malignă.
  • Procedura este recomandată în cazul formațiunilor de mici dimensiuni (sub 1 cm), nu în cazul formațiunilor mai mari.
  • Pentru că formațiunile canceroase sunt mai puțin elastice decât formațiunile necanceroase, această procedură poate diferenția cu o acuratețe de până la 90% formațiunile grave.

 În ce situații trebuie combinate cele două metode imagistice?

Elastografia este o ecografie care poate face ceva în plus. Ecografia poate fi combinată cu elastografia atunci când, de exemplu, în cursul ecografiei se diferențiază formațiuni de sub 1 cm care pot avea un potențial periculos. Pentru a se identifica imediat natura lor și dacă aparatul permite acționarea modulului pentru elastografie se poate face și această investigație pentru a se vedea despre ce fel de formațiune este vorba. Dacă structura este elastică, atunci probabil că este necanceroasă. Medicul poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv investigații imagistice.

Cum te pregătești pentru elastografia mamară?

Elastografia nu este invazivă sau dureroasă. Există totuși câteva aspecte de care trebuie să ții seama înainte de a face această procedură:

  • ia cu tine rezultatele investigațiilor pe care le-ai făcut anterior: mamografii, ecografii mamare, RMN de sân.
  • elastografie se poate face în perioada ciclului menstrual, mai ales dacă medicul specialist a recomandat această metodă de investigație complementară.
  • în ziua în care se face elastograma nu folosi în zona axilei creme sau pudre.
  • poartă o vestimentație compusă din 2 piese (fustă/pantalon și bluză).

Elastografia poate să ofere un diagnostic eronat?

Elastografia este doar o metodă de investigare. Diagnosticul este stabilit de medicul specialist, în baza examinării clinice a pacientei, a istoricului medical al acesteia. De asemenea, medicul are la îndemână și alte modalități prin care poate stabili diagnosticul.  Biopsia mamară poate fi o asemenea modalitate. Dar ca un prim pas în stabilirea unui diagnostic corect elastografia poate fi o soluție, atât în țară cât și la București.

Important de reținut!

Investigația ajută mult în stabilirea diagnosticului și orientarea acestuia spre malign/benign. Ulterior, decizia terapeutică adecvată va fi mai ușor de luat.

Elastografia are valoare în stabilirea diagnosticului numai dacă: medicul realizează corect investigația/interpretează corect rezultatele și dacă este aplicată mai ales pe structurile nodulare ale sânului.

În marea lor majoritate, afecțiunile mamare sunt de natură benignă. La fel de adevărat este că, în multe cazuri de cancer de sân, existența unui nodul reprezintă singurul simptom. În cazul acestui tip de cancer, trebuie spus că diagnosticarea și tratamentul într-o fază incipientă a bolii înseamnă supraviețuirea pacientei.

Există mai mulți factori de risc pentru cancerul la sân. Iată-i pe cei mai importanți:

  • dietă bogată în grăsimi (mai ales dacă este vorba despre acizi grași saturați).
  • Cazuri de cancer mamar în familie
  • prima sarcină după 30 de ani.
  • avorturi multiple.
  • menopauză instalată târziu.

În ceea ce privește motivul pentru care pacientele se prezintă mult prea târziu la medic, acestea sunt diverse:

  • lipsa de informare asupra modalităților de prevenție și a importanței acestora
  • nu înțeleg riscurile întârzierii.
  • le este teamă de un diagnostic grav.
  • lipsa informațiilor medicale (educație medicală).
  • lipsa unor program de screening la nivel național

Cancerul de sân poate fi prevenit în 2 moduri:

Prin efectuarea screening-ului de prevenție. Una dintre principalele mijloace de screening mamar este ecografia cu elastografie, sau sonoelastografia mamară. Firește, această investigație poate fi completată și de alte analize, recomandate de medicul specialist.

 De reținut!   

Pentru pacientă este bine că există astfel de proceduri care ajută la stabilirea unui diagnostic cât mai precis. Pe baza acestuia, medicul specialist poate stabili schema de tratament ulterioară și pașii de urmat pentru confortul și sănătatea pacientei.

 

 

Scrie si apasa pe enter pentru a cauta