Interviu cu Adrian Rausche, fiuzioterapeut la Institutul Sânului
Adesea, tratamentul chirurgical pentru cancerul mamar, fie că este mastectomie simplă sau mastectomie cu reconstrucție, poate presupune și excizia ganglionară, sau limfadenectomia. Aceasta presupune înlăturarea unor ganglioni sau grup de ganglioni care nu au trecut testul procedurii Ganglionului santinelă.
Ce este limfadenectomia axilară?
Disecția ganglionilor limfatici axilari este intervenția prin care sunt înlăturați ganglionii situați la nivelul axilei. Ganglionii limfatici sunt structuri mici și compacte, unde se strâng celulele sistemului imunitar. Aceștia sunt legați de mici vase care alcătuiesc sistemul limfatic. În general, ganglionii limfatici sunt aglomerați în anumite zone ale corpului precum gâtul, axila și zona inghinală.
Impactul exciziei ganglionare asupra organismului femeii, când vorbim de operația de mastectomie poate produce efecte asupra aparatului musculo-scheletal. Cele mai des întâlnite complicații sunt sindromul de corzi axilare, scapula alta sau wingingul și limfedemul de braț.
Sindromul de corzi axilare
Sindromul corzilor axilare sau cordingul reprezintă o condiție patologică ce se manifestă prin apariția unor cordoane subcutanate în zona axilară, extinzându-se în mod predominant până la nivelul brațului. În literatura medicală sunt documentate cazuri în care aceste cordoane au progresat până la nivelul policelui.
Apariția lor are loc între prima și a opta săptămână de la intervenția chirurgicală, când se încheie etapa de fibrozare/cicatrizare, primul simptom fiind cel de durere. Fenomenul ridică semnificative preocupări în contextul postoperator și necesită o atenție deosebită în evaluarea și gestionarea pacienților în perioada de convalescență.
Este un sindrom/complicație care apare la 8 din 10 persoane și apare strict la persoanele care au suferit și limfadenectomie odată cu mastectomia. Durerea apare în timpul activităților curente, fiind resimțită ca o ținere la nivelul membrului superior, atunci când ridică brațul. Cording-ul devine vizibil, așa cum apare în imaginea de mai jos, unde observăm dispariția acestuia după procedura de fizioterapie.
Fizioterapia presupune o extensie a țesuturilor moi care determină o rupere a acestor cordaje însoțite des de un zgomot ca o pocnitură. După aceasta, pacienta își recapătă complet amplitudinea articulară.
Exercițiile se pot realiza și acasă, iar aderențele pot apărea și spontan, fiind însă dureroase.
Terapia prin fizioterapie durează între 6 și 8 săptăpnmâni, înfuncție de interferența cu radioterapia, care poate prelungi durata de tratament cu circa o lună. Așadar, fizioterapia poate dura până la 2 luni daca nu se practică radioterapia, 3 luni dacă în paralel se face și radioterapie.
Scapula alta sau wingingl
Acesta a apre ceva mai rar, la 6 din 10 persoane și se poate rezolva cu sau fără fizioterapie. Este cauzat de manevrele chirurgicale, moment în care poate fi atins sau lezat nervul toracic lung, cel care ține omoplatul pe loc.
Wingingul este vizibil și se poate observat imediat post-operator când este diagnosticat de către medicul curant, pe secție.
Sedentarismul este un factor de risc al apariției acestor două complicații, de aceea se recomandă un minimum de mobilizare musculară post intervenției chirurgicale, așa cum recomandă medicul la externare. În cazul mastectomiei cu reconstrucție imediată, însă, probabilitatea de a apărea ambele complicații poate fi ceva mai ridicată, întrucât reconstrucția impune un repaus mai lung. În cazul în care pacientele se confruntă cu această situație, este recomandat să solicite ajutor de specialitate.
Limfedemul
Limfedemul nu este o complicație musculo-scheletală, însă este foarte frecvent și necesită o conduită de prevențioe imediat după intervenție.
Limfedemul reprezintă, practic, acumularea în exces de limfă, într-o anumită regiune, ca urmare a perturbării sau întreruperii circulației limfatice. În scop terapeutic, indicația de drenaj limfatic manual, zona interesată, cât și frecvența ședințelor, sunt stabilite strict de către medicul specialist/medicul curant.
Pe termen lung, drenajul limfatic manual ajută la dezvoltarea unei circulații limfatice colaterale și la prevenirea apariției limfedemului. Ca prevenție, drenajul limfatic manual trebuie efectuat pe perioade cât mai lungi de timp, cu o frecvență mai scăzută, frecvență determinată de răspunsul organismului la procedură și trebuie obligatoriu însoțit de kinetoterapie (gimnastică medicală) specifică, o igienă corespunzătoare a zonei interesate și respectarea măsurilor de precauție ce se impun în astfel de cazuri.
Mai multe despre complicațiile limfadenectomiei și rezolvarea lor prin fizioterapie, aflați în interviul fizioterapeutului nostru, Adrian Răusche la emisiunea Sănătate cu prioritate:
