Sonoelastografia în diagnosticul nodulului mamar

Sonoelastografia este folosită pentru diagnosticul diferențial între un nodul mamar benign și un nodul mamar malign – pacienta poate astfel să evite o operație sau o biopsie inutilă. Această investigație imagistică prezintă avantaje multiple: este neinvazivă, nu iradiază deloc, este nedureroasă și poate fi efectuată oricând, indiferent de perioada ciclului menstrual.

Articol realizat prin participarea doamnei Dr. Valentina Iordache, medic specialist chirurgie generală, competență în chirurgia oncologică din cadrul Institutul Sânului:

1. Care este diferența între ecografie și elastografie?

Ecografia este o investigație imagistică folosită pentru depistarea leziunilor mamare și se adresează mai ales femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani.

Peste vârsta de 40 de ani este folosită ca metodă complementară mamografiei (pentru caracterizarea suplimentară a nodulilor).

Principiul metodei se bazează pe faptul că majoritatea tumorilor maligne (canceroase) sunt mai dure (mai puțin elastice), față de tumorile benigne sau față de țesutul mamar normal din jur.

2. În ce situații trebuie combinate cele două metode imagistice?

Sonoelastografia nu se poate face fără efectuarea ecografiei standard, fiind de fapt o tehnică ecografică specială! În softul unui ecograf convențional este încorporat un modul special, care permite măsurarea rapidă a elasticității zonei mamare de interes.

Sonoelastografia este folosită pentru diagnosticul diferențial între un nodul mamar benign și un nodul mamar malign – pacienta poate astfel să evite o operație sau o biopsie inutilă.

3. Ce pregătire necesită și cum se realizează investigația?

Aceste investigații nu necesită o pregătire specială: pacienta trebuie să se dezbrace până de la brâu în sus. Se va așeza pe spate pe masa de examinare, cu brațul ridicat deasupra capului de partea sânului ce urmează a fi examinat.

Medicul aplică gel pe baza de apă care va permite alunecarea transductorului pe piele și eliminarea aerului dintre piele și aparat.

Transductorul este mișcat de-a lungul zonei de examinat pentru a suprinde imaginile necesare. Pacienta simte o presiune ușoară în zona examinată, dar disconfortul este minim. Imaginile transmise vor fi stocate digital.

Când procedura s-a încheiat, pielea este curațată de acel gel special, care nu pătează și nu decolorează hainele. Medicul senolog analizează și comunică pe loc rezultatele ecografiei mamare.

4. Ce interpretare presupune?

Studiile clinice au dovedit că, atunci când un nodul mamar prezintă o consistență mai dură, cu atât mai probabil natura sa este malignă. Pentru evaluare, este luat de referință țesutul normal, iar duritatea nodulului este raportată la țesutul glandular din jur și este reprezentată în imagini cu ajutorul scalei de culori.

Codurile de culoare sunt reprezentate de albastrul intens – care semnifică duritate crescută, iar roșul și verdele – sunt asociate cu nodulii moi, benigni, care prezintă elasticitate în grade diferite.

Asocieri de consistență de tipul aspectului stratificat albastru-verde-roșu (BGR- Blue- Green- Red) sunt caracteristice nodulilor de natura lichidiană – chisturilor cu conținut polimorf.

Principiul metodei se bazează pe faptul că majoritatea tumorilor maligne sunt mai dure, adică nu au proprietăți elastice față de tumorile benigne sau față de țesutul mamar normal din jur.

Evaluarea gradului de elasticitate a țesutului mamar se face prin intermediul unui scor numit UENO-INOH și, astfel, se obține unul dintre cele cinci rezultate:

1. leziune elastică
2.leziune cu elasticitate neomogenă
3. leziune elastică la periferie și dură în centru
4. leziune dură
5. leziune și țesut mamar dure

5. Care sunt afecțiunile pe care le poate depista?

Sonoelastografia prezintă avantaje multiple (ca și ecografia): este neinvazivă, nu iradiază deloc, este nedureroasă și poate fi efectuată oricând, indiferent de perioada ciclului menstrual.

Poate fi folosită în cazul tumorilor de dimensiuni mici (sub 1 cm), crescând șansele de vindecare în faze incipiente. Poate fi efectuată la orice vârstă, de către femeile gravide, precum și în perioada de alăptare.

Se efectuează anual, ca parte a controlului de rutină, pentru prevenirea cancerului.

Elastografia mamară completează ecografia mamară, respectiv mamografia, mai ales în cazul nodulilor aflați în zona „gri”, adică cu cod BI-RADS 3 și 4 (ce nu au caracteristici tipice de benignitate sau malignitate).

Elastografia nu este indicată în cazul formațiunilor voluminoase, în cazul evaluării zonelor postoperatorii sau în fibroze accentuate.

Elastografia s-a dovedit a fi foarte specifică în evaluarea leziunilor situate în diferite organe: sân, prostată, tiroidă, ganglionilor limfatici și testiculele.

6. În ce situatii poate conduce la un diagnostic eronat?

Principalul dezavantaj este acela că prin creșterea presiunii aplicate asupra sânului în momentul efectuării elastografiei, este influențată atât imaginea elastografică, cât și scorul de elasticitate.

Pentru obținerea unor imagini și scoruri cât mai nealterate, trebuie aplicată o presiune ușoară și constantă asupra sânului, ceea ce presupune experiență și abilitate din partea tehnicianului și performanțele aparatului cu care se realizează sonoelastografia.

Cu toate că tehnica a evoluat foarte mult și diagnosticul diferențial între tumorile maligne și benigne se face mult mai eficient, biopsia mamară cu examen histopatologic rămâne singura metodă care poate stabili cu certitudine conduita terapeutică adecvată.

7. Ce sfaturi aveți pentru paciente?

Pacientele trebuie să vină la controalele periodice pentru a descoperi din timp eventuale afecțiuni ale sânului!

*Acest material a fost publicat pe 360medical.ro.

Scrie si apasa pe enter pentru a cauta