Natura noastră umană este incomensurabilă. Afirmăm asta aproape dezarmați, în secolul XXI, când nevoile noastre de bază sunt acoperite cu lejeritate, cu ajutorul tehnologiei și a inteligenței artificiale, care au urcat câteva trepte nivelul de civilizație, de confort, toate componente ale unei lumi materiale.
La fel de dezarmați ne trezim în fața unui diagnostic precum cancerul, când mintea noastră apasă butonul de panică și inevitabil ne gândim De ce?
Efortul de cercetare, cazuistica extinsă și mai ales tehnologia din domeniul medical au identificat cu succes soluții de tratament ale cancerului mamar. La fel și la nivel de prevenție, ceea ce aduce o rază de speranță și un motiv de liniște în ideea că există ceva ce putem face pentru a evita un diagnostic fatal. Iată-ne așadar ajunși la nivelul la care putem controla în anumite limite această boală, un răgaz care ne permite să gândim totul și dintr-o perspectivă holistică – privind omul ca întreg.
Ce se petrece înainte de apariția leziunilor infraclinice? Ce determină multiplicarea aberantă a celulelor? Ne-am gândit mult la asta, la fel și pacientele care au trecut prin acest diagnostic, în încercarea de a înțelege ce se petrece în interiorul lor.
Adevărul este că natura noastră umană este înzestrată cu mai mult decât un cod genetic după care corpul nostru funcționează. Ceea ce am putut observa noi, oamenii de știință, este că trupul nostru tinde permanent să își mențină sănătatea. Ceea ce am ajuns eu să cred este că omul este o ființă complexă a cărui mod de funcționare depinde de bunul mers al existenței noastre, pe mai multe planuri.
În filosofia minții, Spinoza enunța teoria paralelismului care spunea că evenimentele mentale și cele corporale sunt coordonate. Totodată, teoria accepta faptul că atunci când apare un eveniment mental, apare și un efect fizic corespunzător. Adesea corpul nostru ne aduce la cunoștință informații despre starea noastră de sănătate, prin percepția afecțiunilor sale, a stării sale fluctuante și schimbătoare, în continuă schimbare, asemeni emoțiilor noastre. Starea noastră sufletească este obiectivată într-o stare corporală, suntem permanent guvernați de greutatea fiecărei clipe, de complexitatea ei și de realitate în sine.
Iată de ce este momentul să privim omul în complexitatea lui. Să tratăm mai mult decât efectele bolii, să cunoaștem întregul tablou al pacienților, atât clinic cât și în contextul existenței sale. Atunci când mergem mai departe de tabloul clinic, reușim să identificăm mai multe date care devin relevante pentru cauza apariției bolii și astfel și pentru conduita terapeutică pe care trebuie să o aplicăm, de la caz la caz. Există traume în universul unei paciente care devin vulnerabilități în procesul terapeutic.
De aceea, misiunea pe care mi-am propus-o de mai mulți ani și pe are o propun zi de zi echipei mele este de a trata mai mult decât un trup, de a trata un suflet, o ființă umană, în complexitatea existenței sale. În final, cu toții suntem parte a unei conștiințe universale, în care binele și echilibrul se pot regăsi numai prin efortul și gestul comun. Procesul de vindecare este nu numai o îmbunătățire a stării de sănătate corporale ci și o cărămidă pusă la devenirea noastră. Cu cât privim omul mai personal, mai unic în complexitatea sa, procesul terapeutic se apropie de perfecțiune. Iar atunci când în gândurile noastre îl avem pe Dumnezeu, când suntem ghidați de intenția de a aduce bine în viața pacienților noștri, idealul devine o realitate cât se poate de palpabilă.
Știința ne pune în mână instrumente performante ce ne permit controlul bolilor, medicina ne ajută să redăm sănătatea pacienților, iar noi, medicii încercăm să rămânem obiectivi în fața științei și umili în fața Divinității. Urmărim să oferim o viziune realistă pacienților noștri pentru a înțelege pe cât se poate de adecvat starea lor de sănătate și de a le lăsa libertul arbitru să aleagă cât va permite științei să intervină în starea lor de sănătate. Conștiința noastră, a medicilor, este să punem în mâinile pacientului toate armele pe care știința ni le oferă pentru a câștiga lupta cu boala.
