*Acest articol a fost publicat pe site-ul Avantaje.ro
“Cât mai am de trăit?”, iată o întrebare pe care n-ar trebui să ajungem să ne-o punem vreodată. Pentru asta, se impune să purtăm cu noi, zi de zi, ceas de ceas, informația că boala secolului este mai agresivă la vârste tinere decât la vârste înaintate.
La 30-40 de ani, cancerele avansează și metastazează mult mai repede. Durata de viața a unei persoane diagnosticate cu metastaze scade la câteva luni.
Dr. Valentina Iordache, medic specialist chirurgie generală la Institutul Sânului, ne vorbește, în cele ce urmează, despre toate câte le avem de făcut pentru a nu ajunge să ne punem cea mai tristă întrebare din câte pot exista.
Când v-ați alăturat echipei de la Institutul Sânului și ce presupune munca dumneavoastră în această echipă?
M-am alăturat echipei în urmă cu trei ani și mă ocup de partea de operații pentru nodulii mamari benigni sau maligni, de partea de ecografie, de screening, de controale, de ecografia intervențională, de puncții, biopsii.
După ce vârstă există un factor de risc în declanșarea cancerului de sân la femei?
Cancerul de sân este mai frecvent la femei cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani, dar la fel de bine poate apărea și la femeile care nu au atins acest interval de vârstă sau la cele care au depășit acest interval de vârstă. Pe lângă vârstă, trebuie să fie prezenți și alți factori favorizanți. Dacă aceștia există, controlul este cu atât mai necesar.
Când este recomandat să se facă prima investigație amănunțită și ce presupune aceasta?
Femeile cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani trebuie să facă anual o ecografie mamară. E o investigație care folosește undele sonore, e neinvazivă, nedureroasă, neiradiantă. Cele care au depășit 40 de ani trebuie să facă mai întâi o mamografie, iar ecografia este complementară mamografiei. Mamografia trebuie făcută la doi ani, ecografia anual.
Dacă mama a fost diagnosticată cu cancer de sân, ce risc are fiica de a dezvolta boala?
Fiicele pacientelor cu cancer de sân au un risc de două ori mai mare de a dezvolta boala decât femeile ale căror mame nu au avut-o. Din acest motiv, acestea trebuie să vină mai devreme la medic.
Care a fost cel mai dramatic caz din toată activitatea dumneavoastră?
Cele mai dramatice cazuri le reprezintă femeile tinere care vin cu cancere în stadii avansate, cele care au dezvoltat cancere agresive. Cancerele avansate presupun afectare ganglionară cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice, vertebrale.
La aceste paciente, din păcate, speranța de viață este de câteva luni. La femeile tinere, cancerele sunt mult mai agresive decât la cele mai în vârstă întrucât celulele sunt mai viguroase și se multiplică mai repede. În jurul vârstei de 70-75 de ani, cancerul nu mai este atât de agresiv, deoarece ritmul de multiplicare a celulelor canceroase este mai lent.
Fiecare tip de cancer are o anumită biologie. Piesele pe care le recoltăm în timpul operației sunt supuse testelor imunohistochimice, în urma cărora aflăm ce tip de cancer este, cât este de agresiv, la ce tratament răspunde, dacă răspunde sau nu la tratamentul hormonal.
În momentul în care avem fie o piesă intraoperatorie, fie o mostră recoltată prin puncția biopsică, avem mai multe date despre acel tip de cancer. Până atunci, știm doar că avem de-a face cu un nodul suspect care trebuie investigat. Dacă suspiciunea se menține după mai multe investigații, ecografie, mamografie, RMN de sân și ajungem la operație, examenul histopatologic e cel care definește natura nodulului suspect.
Durerile de sân pot semnala prezența unui cancer?
Durerile de sân pot fi și un indicator al cancerului, însă acestea sunt, de cele mai multe ori, de natură hormonală. Dar reprezintă un semnal de alarmă care ar trebui să ne trimită la doctor. Durerile în tot sânul, înțepăturile, sensibilitatea la nivelul mamelonului, durerile care iradiază spre axilă, prezența unui ganglion mărit în axilă trebuie neapărat investigate.
Nu orice ganglion mărit în axilă are legătură cu cancerul de sân. Adenopatiile axilare pot apărea la fel de bine și în bolile infecțioase, și în infecțiile de vecinătate. Ecografia este cea mai la îndemână metodă de a afla natura acelui ganglion.
