CUM NE ÎMBOLNĂVIM DE CANCER?

O problemă cheie pentru oamenii de știință care studiază cancerul este să înțeleagă ce determină transformarea unei celule normale într-una anormală.

CUM ÎNCEPE CANCERUL?

În anii 1950 au fost făcute progrese majore în ceea ce privește înțelegerea acestui proces, odată cu descoperirea acidului dezoxiribonucleic (ADN) și cu apariția biologiei moleculare. De atunci, noi tehnologii performante pentru studierea ADN-ului și a genelor au dus la descoperiri fundamentale ți la înțelegerea biologiei cancerului.

Toate formele de cancer implică funcționarea defectuoasă a genelor care controlează creșterea și diviziunea celulelor. Ordinea moleculelor din fiecare genă precizează instrucțiuni pentru producerea proteinelor care desfășoară activitățile unei celule. Când această ordine este modificată, are loc o precizare genetică greșită, care poate provoca probleme. Aceste erori se mai numesc mutații și pot avea ca urmare  fie pierderea unei importante funcții reglatoare a celulei fie dobândirea unei funcții anormale.

În timp, pe măsură ce au loc din ce în ce mai multe diviziuni celulare, șansa de producere a erorilor crește. Deși există gene care controlează diviziunea ordonată a celulelor și gene care verifică apariția erorilor, și acestea din urmă pot fi afectate, permițând acestora să transmită mai departe defetcte genetice. De fapt, transformarea dintr-o celulă normală într-o celulă canceroasă mai multe alterări genetice și suprapuse.

  • Genele supresoare de tumori. Acestea răspund de limitarea creșterii celulei. Ele pot încetini diviziunea celulară, pot accelera moartea programată a celulei și pot repara ADN-ul acesteia. Mutațiile pot face însă ca aceste funcții să devină inactive, permițându-le astfel, celulei și descendenților ei să se dividă rapid și să crească într-o manieră necontrolată. Defetctele genetice se pot transmite dintr-o generație în alta sau pot fi dezvoltate de-a lungul vieții.
  • Oncogene. Sunt gene care stimulează, în mod normal, diviziunea celulară, însă într-un mod corect, regulat. Când aceste gene devin anormal de active, ele permit înmulțirea excesivă a celulelor.
  • Gene reparatoare de ADN. Atunci când ADN-ul este duplicat, aceasta fiind o diviziunea normală a celulelor – se pot produce erori. Există un aparat complex, cunoscut sub denumirea de sistem de reparare a ADN-ului, care are menirea să detecteze și să repare aceste erori. Este mai probabil ca indivizii care moștenesc defecte ale acestui sistem de reparare să dezvolte anumite forme de cancer, precum cancerul de colon, cancer uterin sau ovarian.

Scrie si apasa pe enter pentru a cauta