Afectiunile benigne ale sanului

BOLILE BENIGNE ALE SÂNULUI

Deși depistarea unui nodul sau o îngroșare a sânului ne trimite către suspiciunea de cancer mamar, majoritatea formațiunilor de acest gen (care sunt de fapt mase de țesut) se dovedesc a fi benigne, adică nu sunt de origine canceroasă. Diverse alte boli, altele decât cancerul mamar, pot produce noduli la sân, modificându-le dimensiunea și senzația la palpare.

Iată câteva boli benigne ale sânului care nu ar trebui să ne îngrijoreze prea tare, însă o dată observate la palpare, trebuie neapărat să vă adresați medicului pentru investigații suplimentare.

Modificările fibrochistice ale sânului

Aceste modificări sunt frecvente și apar la cel puțin jumătate dintre femei. Termenul de fibro denumește țesutul conjunctiv fibros, iar chistic se referă la chisturi, care sunt formațiuni în formă de sac, pline cu lichid. Este posibil să se resimtă la nivelul sânului ca niște denivelări sau umflături, precum și senzația de edem, sensibilitate sau durere, cel mai probabil înainte de ciclul menstrual. De asemenea, aceste modificări fibrochistice se pot resimți în perioada postmenopauză sau în timpul administrării de hormoni.

Chisturile

Chisturile sunt formațiuni în formă de sac, pline cu lichid, pe care le puteți simți la palpare ca o umflătură moale sau un punct sensibil. Sunt descoperite cel mai adesea la femeile cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani. Chisturile pot fi foarte mici sau pot ajunge până la dimensiunea unui ou. Ele își pot modifica dimensiunea în funcție de etapa ciclului menstrual.

Fibroadenoamele

Fibroadenoamele sunt tumori solide, necanceroase, care apar cel mai frecvent la femeile de vârstă reproductivă. În general, sunt nedureroase . La palpare pot fi netede sau de consistența cauciucului și mobile sub piele.

Alte afecțiunile benigne ale sânului

În general, acest termen este folosit în cazul femeilor care au făcut o biopsie a sânului, în urma căruia s-a confirmat o modificare benignă. Majoritatea acestor descoperiri nu sunt îngrijorătoare. În cazul femeilor cu hiperplazie sau cu hiperplazie atipică există un risc crescut de apariție mai târziu în viață a unui cancer mamar.

Infecțiile

De obicei, infecția sânului, sau mastita, afectează femeile care alăptează sau care au încetat recent alăptarea, deși este posibil ca o femeie să facă mastită fără nici o legătură cu alăptarea. Sânul se va înroși, va fi cald, sensibil și umflat, iar ganglionii limfatici axilari se pot tumefia. De asemenea, este posibil să apară și o stare febrilă ușoară.

Traumatismul

Uneori, o lovitură la sân sau o vânătaie poate produce o umflătură. Asta nu înseamnă că este mai mare probabilitatea să faceți cancer mamar.

Depozite de calciu (microcalificările)

Sunt mici depozite de calciu ce pot apărea oriunde la nivelul sânului. Pe mamografie, acestea apar adesea sub forma unor puncte sau pete albe și, de obicei, sunt atât de mici încât nu le poți simți. Majoritatea femeilor au una sau mai multe zone cu depozite de calciu. Ele pot fi cauzate de secrețiile celulare și de debriuri, ca și inflamare. Majoritatea depozitelor de calciu sunt inofensive, dar un mic procent se poate asocia cu cancerul. Microcalcificările nu au nicio legătură cu calciul din dietă sau cu suplimentele de calciu administrate.

 

Scrie si apasa pe enter pentru a cauta